Iahim era mereu după peretele de sticlă.
Îl vedeam, dar nu îl auzeam.
Îl vedeam, dar nu îl auzeam.
Nu îmi spunea nimic, nu voia nimic.
Cine era acest băiețel? Și de ce semăna perfect cu mine?
Cine era acest băiețel? Și de ce semăna perfect cu mine?
Când avea șapte ani, Mihai le-a povestit pentru prima dată părinților săi, la cină, despre prietenul lui imaginar Iahim, care i-a fost alături toată copilăria. Deși îi semăna leit lui Mihai, Iahim se comporta mereu pe dos. Oare voia să îl supere pe Mihai sau, dimpotrivă, încerca să îl ajute?
